Miercuri, 28 mai 2014 în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale "Andrei Lupan" a avut loc conferinţă ştiinţifică: CARTE ŞI TIPAR ÎN BASARABIA ( 200 ani de la înfiinţarea Tipografiei Eparhiale).
Moderatorii evenimentului au fost: Nicolae Fuştei, dr. în istorie, Institutul de Istorie AŞM şi Ana Braiescu, responsabil pentru activităţile cultural-ştiinţefice BŞC "Andrei Lupan".
Din Program:
-Prezentări de carte în sectorul Carte Rară şi Veche: Tipografia Eparhială la 200 ani de la înfiinţare - expuse cărţi despre tipografie, Mitropolitul Bănulescu Bodoni, Arhemandridul Gurie Grossu, istoria bisericii şi tiparului în Basarabia.
- Prezentare donaţiilor de publicaţii cu caracter istoric-religios Mitropolia Moldovei.
În cadrul evenimentului au participat: Igor Cereteu, dr. în istorie, Maria Danilov, dr. în istorie, Silvia Grossu, dr. conf. univ., Elena Junghietu, lector superior, USM., Nicolae Fuştei, dr. în istorie, Adela Manole, dr. în filologie, Ana Braiescu, Igor Chiosa, Elena Varzari, dr. conf. univ.
Tipografia Eparhială din Chişinău
Scurt istoric
Până la 1812 bisericile basarabene se foloseau de cărţile tipărite la Iaşi, Mănăstirea Neamţ sau în alte centre tipografice din Ţările Române, dar după anexarea din 1812 cu forţa a teritoriului dintre Prut şi Nistru bisericile şi mănăstirile au rămas fără de cărţi în limba română.
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost cel care a dat Bisericii basarabene o direcţie naţională românească, a organizat o tipografie în eparhia sa ce datează din 1813, Tipografia numită Exarhicească, a fost deschisă în mod solemn la 31 mai 1814.
Prima lucrare bisericească tipărită în noua tipografie a fost Liturhier (1815) şi un Molebnic, cu o adresă păstorească a lui Gavriil Bănulescu-Bodoni.
În 1820 a apărut Molitvenicul şi Rânduiala sfinţirii bisericii. În deceniile următoare s-a editat o bogată literatură religioasă şi laică.
Pe acele timpuri străvechi prima tipografie din Chişinău era singurul centru de păstrare a scrisului...
Link-uri utile: